Sarbatorile nationale

1 ianuarie – Shougatsu 正月 – Ziua Anului Nou

Ziua de 1 ianuarie marcheaza inceputul celui mai important sezon de sarbatori. Acest sezon poate cuprinde perioadele 1 – 3, 1 – 7 sau 1 – 20 ianuarie. Din punct de vedere istoric, numele de shougatsu a apartinut in trecut lunii ianuarie. Prima zi a acestei luni este o sarbatoare nationala, ganjitsu. Tot in aceasta zi exista traditia conform careia la templele budiste clopotele sunt trase de 108 ori, fiecare rasunet de clopot simbolizand un pacat omenesc. Decoratiile traditionale japoneze care sunt folosite in aceasta zi sunt kadomatsu (tradus mot-a-mot “poarta de pini” si este formata din doi pini care sunt pusi de o parte si de alta a intrarii in casa/curte/templu etc pentru a intampina spiritele ancestrale; acesti pini se tin pana pe data de 7 ianuarie si sunt considerati gazde pentru spirite); in interiorul casei se decoreaza cu kagami mochi (acestea sunt doua prajituri din orez, una mai mica si una mai mare puse una peste cealalta, decorate cu o mandarina si cu o frunza deasupra; aceste prajituri se tin langa micul altar shintoist pe care il are in casa fiecare familie japoneza); se serveste un anumit fel de mancare, si anume supa de legume zouni, osechi – care este specifica acestei zile de sarbatoare si care se aseamana cu cutiile de obentou, fiind formate din tot felul de mancaruri care au diverse semnificatii (cum ar fi heringul care simbolizeaza binecuvantarea cu copii, boabe de fasole neagra care simbolizeaza dorinta de a fi sanatos in anul ce vine etc.). Un alt lucru specific acestei sarbatori si care se practica in familiile japoneze este jocul karuta care presupune recunoasterea de poeme traditionale.

15 ianuarie – Seijin no Hi 成人の日 – Majoratul

In aceasta zi sunt sarbatoriti toti cei care implinesc in urmatorul an varsta de 20 de ani care este considerata varsta majoratului. In toate orasele se tin festivitati si ceremonii in cinstea sarbatoritilor si se servesc bauturi alcoolice, primul semn ca tinerii intra legal in randul adultilor.

3 februarie – Setsubun 節分 – Inceputul primaverii

Desi nu este declarata oficial sarbatoare nationala, este o zi care se sarbatoreste peste tot in Japonia si marcheaza sfarsitul iernii si inceputul primaverii. Exista foarte multe obiceiuri traditionale care au fost mostenite si care se mai practica si azi. Unul dintre aceste obiceiuri este mamemaki, obicei care presupune aruncarea de boabe de fasole unde o persoana arunca cu aceste boabe de fasole din interiorul casei si spune oni wa soto, fuku wa uchi – care inseamna “diavolii/ghinionul afara, sa intre norocul”; exista foarte multe variatiuni ale acestei zicale, calugarii dintr-un templu din Nara invitand, de pilda, diavolii inauntrul casei. Tot cu ocazia acestei sarbatori, fiecare persoana mananca un anumit numar de boabe de fasole care este egal cu varsta pe care o are. In ultimii ani japonezii au inceput sa inlocuiasca boabele de fasole cu alune.

11 februarie – Kenkoku Kinenbi 建国記念日 – Ziua Fondarii Nationale

Este o zi creata special pentru a sarbatori fondarea natiunii si pentru ca toti japonezii sa isi imbogateasca dragostea pentru tara. Inainte de al doilea razboi mondial, aceasta zi marca urcarea imparatului Jimmu pe tron, in anul 660 d.Hr. – acesta fiind primul imparat japonez. Dupa al doilea razboi mondial, aceasta zi a fost eliminata din randul sarbatorilor nationale pana in anul 1966 cand a fost restabilita sub acest nume.

21 martie – Shunbun no Hi 春分の日 – Ziua Echinoctiului de Primavara

Aceasta este o zi nationala dedicata iubirii fata de natura si de vietatile din jur. In aceasta data foarte multe temple budiste sarbatoresc primavara higan. Multe persoane fac vizite la cimitir la neamurile decedate pentru a curata mormintele si pentru a depune flori. Prima sarbatoare de acest fel in Japonia a avut loc in anul 806.

29 aprilie – Shouwa no Hi 昭和の日 – Ziua Showa

Aceasta sarbatoare a inceput prin celebrarea imparatului Showa. Dupa moartea acestuia, aceasta sarbatoare a continuat sa fie tinuta dupa un nou nume, Ziua Frunzisului. Semnifica, de asemenea, si inceputul perioadei Saptamanii de Aur (este vorba despre o saptamana de concediu pentru toata lumea cu ocazia diverselor sarbatori care se tin in primele zile ale lunii mai). Incepand insa cu anul 2007, s-a schimbat din nou numele acestei sarbatori, Ziua Frunzisului fiind transferata pe data de 4 mai si numindu-se acum Ziua Naturii, in timp ce aceasta zi de 29 aprilie si-a primit inapoi denumirea de Ziua Showa in onoarea fostului imparat. Daca se intampla ca aceasta zi sa fie intr-o sambata sau intr-o duminica, se amana pe ziua de luni care urmeaza respectivului sfarsit de saptamana.

3 mai – Kenpou Kinenbi 憲法記念日 – Ziua Constitutiei

Se sarbatoreste in aceasta zi momentul in care constitutia Japoniei si-a intrat in drepturi si a inceput sa functioneze, acest lucru intamplandu-se in perioada postbelica. “Constitutia MacArthur” a inlocuit in 1947 constitutia care a functionat incepand cu perioada Meiji, iar data la care s-a petrecut acest lucru a fost considerata zi de sarbatoare nationala.

4 mai – Midori no Hi みどりの日 – Ziua Naturii

Aceasta zi nationala a inceput ca si o non-sarbatoare. Legile din interiorul Japoniei spun ca ziua care este cuprinsa intre doua zile de sarbatoare este considerata zi libera precum celelalte doua. Deoarece aceasta zi este intre Ziua Conzstitutiei si Ziua Copiilor, s-a stabilit ca sa poarte numele de Ziua Naturii si sa fie declarata oficial zi de sarbatoare nationala. Aceasta sarbatoare s-a stabilit a fi o zi dedicata prieteniei naturii si a binecuvantarilor pe care le acorda populatiei.

5 mai – Kodomo no Hi 子供の日 – Ziua Copiilor

Saptamana de Aur se incheie cu aceasta sarbatoare nationala care inainte avea denumirea de Ziua Baietilor; datorita acestui lucru, desi se numeste Ziua Copiilor, este de fapt dedicata numai baietilor. In aceasta zi familiile care au copii de sex masculin arboreaza in fata casei steaguri cu pesti koi, fiecare peste simbolizand un baiat al casei. Acest obicei de a arbora steaguri in forma de pesti dateaza din Perioada Edo si se continua si astazi.

A treia zi de luni din luna iulie – Umi no Hi 海の日 – Ziua Marinei

Sarbatoarea cu acest nume a fost stabilita pentru a sarbatori existenta oceanelor si a marilor care inconjoara Japonia si pentru a spera la bunastarea natiunii maritime care defineste aceasta tara. Pana in anul 1996, aceasta zi era cunoscuta sub numele de Ziua Memoriala a Marinei si nu era o sarbatoare nationala. In acest an s-a fixat si data de 20 iulie pentru a sarbatori aceasta zi, insa in anul 2003 a fost initiat un amendament la adresa legii conform caruia a treia zi de luni a lunii iulie va fi ocazia cu care se va sarbatori Marina, fara a avea o data fixa. Acest lucru a pornit din dorinta guvernatorilor japonezi care au dorit sa ofere mai multe zile legale libere tuturor angajatilor din tara, acestia avand dreptul la foarte putine zile de concediu de-a lungul anului.

A treia zi de luni din septembrie – Keirou no Hi 敬老の日 – Ziua Varstinicilor

Aceasta sarbatoare nationala isi are originile inapoi in anul 1947, moment in care un oras a declarat ziua de 15 septembrie Ziua Celor in Varsta. Popularitatea acestei sarbatori s-a raspandit la nivel national si in anul 1996 i s-a dat numele actual si statutul de acum. Cu ocazia acestei zile, televiziunile japoneze scot in evidenta in fiecare an situatia populatiei de varsta a treia si fac reportaje despre cei mai in varsta oameni care se gasesc la ora actuala in tara.

23 septembrie – Shuubun no Hi 秋分の日 – Ziua Echinoctiului de Toamna

Aceasta zi este similara in ceea ce priveste semnificatia ei cu Ziua Echinoctiului de Primavara.

A doua zi de luni din luna octombrie – Taiiku no Hi 体育の日 – Ziua Sanatatii si a Sportului

Este o sarbatoare nationala care celebreaza sporturile si cultivarea unei minti si a unui corp sanatos; aceasta zi a fost creata in anul 1966 odata cu aniversarea zilei de deschidere a jocurilor olimpice care au avut loc la Tokyo in anul 1964.

3 noiembrie – Bunka no Hi 文化の日 – Ziua Culturii

Aceasta sarbatoare functioneaza de cand in atentia japonezilor a intrat Ziua Legilor in anul 1948. Comemoreaza adoptarea noii constitutii care a intrat in vigoare sase luni mai tarziu. Aceasta data a fost motiv de sarbatoare si inainte de al doilea razboi mondial, vreme in care se sarbatorea aici ziua de nastere a imparatului Meiji. In aceasta zi, imparatul acorda decoratia Ordinul Culturii tuturor celor care au contribuit semnificativ la imbogatirea artelor, literaturii sau culturii japoneze.

23 noiembrie – Kinrou Kansha no Hi 勤労感謝の日 – Ziua Muncii

A fost inventata pentru a comemora munca depusa in orice companie, pentru a comemora productia si pentru ca oamenii sa isi multumeasca unii altora pentru ajutorul acordat. A devenit sarbatoare oficiala in anul 1948, inainte de acesta tinandu-se un festival numit niinamesai.

23 decembrie – Tennou Tanjoubi 天皇誕生日 – Ziua Imparatului

Ziua de nastere a imparatului care este pe tron este un motiv de sarbatoare nationala. Imparatul care se afla acum in fruntea Japoniei este imparatul Akihito si s-a nascut in anul 1933. In aceasta zi, Palatul Imperial din Tokyo este deschis publicului, iar sute de mii de oameni vin pentru a arbora steagul Japoniei cu aceasta ocazie.

31 decembrie – Oomisoka 大晦日 – Ajunul Anului Nou

Chiar inainte de aceasta zi, foarte multi japonezi tin asa-numitele seri de bounenkai care sunt de fapt iesiri in oras impreuna cu colegii de serviciu si cu sefii care multumesc astfel angajatilor lor pentru straduinta si efortul pe care l-au depus de-a lungul anului la locul de munca, ocazie cu care curg rauri de sake si bere. Un alt lucru care se face inainte de aceasta zi si care poate fi considerat parte din traditie este oosouji, si anume curatenia generala, dupa care se gatesc nenumaratele preparate speciale pentru aceasta ocazie. In perioada dintre Craciun si Anul Nou, majoritatea companiilor ofera angajatilor cate o saptamana de zile libere, motiv pentru care la iesirile din orasele mari precum Tokyo se formeaza blocaje in trafic din cauza tuturor celor care vor sa plece la parinti sau la diverse neamuri cu ocazia sarbatorilor. De asemenea, trenurile sunt pline pana la refuz, ingreunand circulatia pe caile ferate. In plus, foarte multa lume pleaca in destinatii din tari straine (precum Hawaii sau Asia de sud-est etc), motiv pentru care rezervarile biletelor de avion se epuizeaza extrem de repede. Chiar inainte de schimbarea anului, japonezii pun pe masa supa de taitei traditionali pe care ii servesc imediat ce a trecut de miezul noptii; acesti taitei sunt simbolul unei vieti lungi si sanatoase si se consuma pentru a avea parte de aceste lucruri pe parcursul anului urmator.